Statiunea montana Ranca este situata in masivul Parang, la altitudinea de 1650 m, la distanta
de 18 km de orasul Novaci, pe drumul national 67C, Novaci-Sebes, modernizat intre Novaci si Ranca, drum ce face legatura intre DN 67 Tg-Jiu-Ramnicu -Valcea si Transilvania. Cel mai apropiat aeroport de statiunea montana Ranca este aeroportul Craiova, la aproximativ 150 de km spre sud.
Inceputurile actualei statiuni montane Ranca sunt legate de intemeierea la Novaci a
Bancii Populare "Gilortul" la initiativa lui Dumitru Brezulescu, pe atunci student al Facultatii de Drept a Universitatii Bucuresti.
Nascut la Novaci la 20 septembrie 1879, Dumitru Brezulescu a infiintat Banca Populara "Gilortul" la
6 ianuarie 1902. Initial, banca a avut 26 de membrii, cu un capital de 72 de lei. Scopul infiintarii bancii era dezvoltarea Novaciului si imbunatatirea situatiei materiale a locuitorilor sai.
In perioada 1902-1910 banca a facut progrese uimitoare. Astfel, capitalul social a ajuns la peste
2 000 000 de lei, iar numarul membrilor a ajuns la 1774. In aceste conditii, Banca Populara "Gilortul" devenise una dintre cele mai importante banci populare din Romania.
Dumitru Brezulescu a fost ales inca de la infiintare membru in Consiliul de Administratie al bancii, ulterior devenind presedinte si director al bancii. Absolvent al Facultatii de Drept a Universitatii Bucuresti in anul 1905 cu lucrarea "Contributiuni la studiul proprietatii in devalmasie a muntilor nostri",
Dumitru Brezulescu a contribuit, prin intermediul Bancii Populare "Gilortul" la realizarea retelei de drumuri din Novaci.
De asemenea, fondurile Bancii Populare "Gilortul" au contribuit la edificarea unei biblioteci locale,
la a cordarea unor burse pentru tinerii dedicati invataturii.
Urmare a eforturilor sale pentru dezvoltarea zonei prin intermediul bancii, Dumitru Brezulescu a fost ales in trei sesiuni consecutive, intre anii 1912-1916, deputat din partea Partidului National Liberal in cadrul Colegiului III pentru Camera Deputatilor.
In anul 1909 Dumitru Brezulescu a fost decorat cu Ordinul "Coroana Romaniei" in grad de cavaler,
iar in 1911 cu Ordinul "Steaua Romaniei". A murit la 12 iulie 1916 in urma unei septicemii, fiind inmormantat la Novaci. La tristul eveniment au luat parte numerosi localnici aducandu-i un pios omagiu celui ce a fost intemeietorul Novaciului modern.
Dupa anul 1916 cei ce au preluat conducerea Bancii Populare "Gilortul" din Novaci au pus in aplicare majoritatea proiectelor elaborate de catre Dumitru Brezulescu. Unele dintre acestea vizau dezvoltarea turismului, in acest sens hotarandu-se la 24 aprilie 1924 de catre Consiliul de Administratie al Bancii Populare "Gilortul" inceperea constructiei hotelului "Gilortul" din Novaci.
Fondurile Bancii Populare "Gilortul" din Novaci au fost utilizate si pentru construirea la Novaci a:
scolii primare, bisericii, spitalului, uzinei electrice, unui nou sediu al bancii, a unei pepiniere de 5 hectare de pomi fructiferi, mori, pive si ferastraie.
In anul 1930 Banca Populara "Gilortul" a pus in practica proiectul lui Dumitru Brezulescu vizand crearea unei statiuni montane la Ranca, construind 6 cabane cu cate 5 camere, iar in anul 1937 a fost data in folosinta cabana centrala din Ranca, la acest fapt contribuind si primul-ministru de atunci al Romaniei, liberalul Gheorghe Tatarescu.
Din punct de vedere administrative, din 1908 pana la cel de-al doilea razboi mondial, Novaciul si,
dupa 1930, statiunea montana Ranca au facut parte din plasa Novaci ce avea in componenta
13 comune. Incepand din anul 1911 i se vor adauga inca doua comune.
Dupa incheierea celui de-al doilea razboi mondial si instalarea regimului communist in Romania,
in septembrie 1950 s-a infiintat la Novaci Comitetul Provizoriu al raionului Gilort.
Ulterior, in septembrie 1952 s-a infiintat raionul Novaci.
Pana in anul 1952, raionul Gilort a facut parte din regiunea Gorj, in 1952 a fost arondat regiunii Craiova si, ulterior, regiunii Oltenia.
In 1960 s-a luat hotararea desfiintarii raionului Novaci, teritoriul sau fiind integrat raionului Gilort,
cu resedinta la Targu-Carbunesti. In 1968, in cadrul noii organizari administrativ-teritoriale a tarii, si cu crearea judetelor, Ranca a fost integrata judetului Gorj.
Pana in decembrie 1989 la Ranca a existat o cabana a OJT Gorj, o cabana administrata de catre Universiataea din Craiova si o cabana a sindicatelor miniere din bazinul carbonifer al Olteniei.
In apropiere se afla si o unitate militara unde se realiza instructia recrutilor din cadrul trupelor de vanatori de munte.
Dupa revolutia din decembrie 1989 s-au creat conditiile pentru dezvoltarea in zona a unei statiuni montane cu facilitati moderne. In acest sens este elocventa decizia de desfiintare a unitatii militare, investitiile realizate in ultimii ani in modernizarea drumului de accces in statiune, precum si cele pentru realizarea unei partii de schi. Investitii masive s-au facut in construirea de noi spatii moderne de cazare puse la dispozitia turistilor.
In aceste conditii, in ultimii ani Ranca a devenit o reala atractie pentru turistii
din intreaga Oltenie si nu numai.
Autor articol, scris pentru site-ul www.rancaonline.ro